Cresterea Copilului – afla cum sa iti cresti copilul

Otita externã este reprezentatã de inflamatia conductului auditiv extern. E bine de stiut cã aceastã afectiune apare mai ales în conditii de umiditate crescutã, fiind foarte des întâlnitã la copiii care practicã înotul sau la copiii ce stau mult cu capul sub apã, în baie.

Alte conditii favorizante ale infectiei sunt traumatismele locale survenite în timpul curãtãrii urechii cu betisoare sau cu degetul, în cazul intrãrii unui corp strãin in conductul auditiv extern sau dupã diferite dermatite (de contact, atopicã etc). Cerumenul are un efect protector împotriva infectiei bacteriene, astfel cã un conduct auditiv prea uscat, cu cerumen în cantitate insuficientã, va fi predispus la infectie.

Cum recunoastem otita externa?

Cel mai important simptom al acestei boli este durerea la nivelul urechii, care se accentueazã când pavilionul urechii este tractionat sau atunci când se apasã pe suprafata din fata conductului auditiv extern, zonã care este foarte sensibilã.

În cazul copilului mic, aceastã manevrã determinã retragerea capului si episoade de plâns, semne foarte importante.

Copilul mai mare se poate plânge, pe lângã dureri, de senzatia de înfundare a urechii, de mâncãrime (mai ales în otita cronicã) sau de senzatia de corp strãin în ureche si de scãdere a auzului (aceasta mai ales datoritã edemului si secretiilor acumulate, care îngusteazã conductul auditiv extern). De obicei, timpanul nu este afectat.

Point Break movie download

Tratamentul otitei externe

Spre deosebire de tratamentul folosit pentru otita medie, în cazul otitei externe este suficient un tratament local. Înainte de începerea acestui tratament, urechea (conductul auditiv extern) va trebui curãtatã cu ajutorul unor betisoare cu vatã îmbibate în apã cãldutã si abia apoi se va picura solutia indicatã de medic.

În primele douã zile, aceasta poate fi administratã mai frecvent, apoi doar câte 3-4 picãturi de trei ori pe zi, pânã la vindecare. E foarte important ca pãrintii sã stie cum sã punã în mod corect picãturile în urechea copilului. Astfel, micutul va fi culcat pe partea opusã urechii afectate iar pavilionul urechii va fi usor tractionat în sus si spre înapoi. Dupã introducerea picãturilor, copilul va mai fi tinut culcat aproximativ cinci minute.

În primele zile de tratament, se poate lãsa, în conductul auditiv extern, un tampon de vatã îmbibat în solutia respectivã. Tot în primele zile, se pot administra calmante împotriva durerii. În perioada aceasta, pânã la vindecare, se va evita contactul urechii afectate cu apa, ea trebuind curãtatã dupã cum s-a descris anterior. Aplicarea de comprese calde pe zona urechii este de asemenea utilã, ameliorând durerea mai ales în primele zile de boalã.

La copiii care înoatã frecvent, se poate face profilaxie cu instilare de picãturi (alcool diluat sau acid acetic 2%) în conductul auditiv extern, imediat dupã iesirea din apã. Tratamentul cu antibiotice, injectabil sau pe cale oralã, este necesar doar dacã apare febra sau inflamarea ganglionilor din zona urechii.